Schimbi întâi ferestrele sau izolezi întâi?

Ai bani sau timp pentru o singură lucrare anul acesta și două oferte pe masă: ferestre noi sau termosistem. Întrebarea pare una de ordine, dar în spatele ei stau trei decizii care se leagă: cât pierde fiecare element, unde stă fereastra în grosimea zidului și cum ajunge izolația până la ramă. Luate separat, te pot face să plătești de două ori același glaf sau să muți mucegaiul de pe geam în colțul camerei.

Pentru locul acestei decizii în întreaga renovare, pornește de la ghidul despre ordinea renovării energetice.

Cât pierde fereastra și cât pierde peretele

Produsul dintre transmitanța termică U, în W/(m²K), și suprafață spune câți wați trec printr-un element pentru fiecare grad de diferență între interior și exterior. Exemplul de mai jos este o casă cu parter de 10 × 10 m, cu pereți înalți de 2,70 m, deci 108 m² de pereți exteriori, din care 15 m² sunt ferestre. Peretele este din cărămidă plină de 37,5 cm, tencuit pe ambele fețe; cu conductivitățile din normativul C 107/3 și rezistențele superficiale din Mc 001-2022, R₀ = 0,676 m²K/W, deci U = 1,48 W/(m²K). Ferestrele sunt duble, din lemn, cu geamuri obișnuite; exemplul de calcul din normativul C 107/1 le dă R’ = 0,43 m²K/W, adică U = 1/0,43 = 2,33 W/(m²K). Pentru variantele renovate, exemplul folosește valorile de referință din Mc 001-2022 pentru renovarea locuințelor: 0,33 W/(m²K) la pereți și 1,20 W/(m²K) la ferestre.

Tabelul spune trei lucruri. Prin pereții acestei case pleacă de patru ori mai multă căldură decât prin ferestre, pentru că sunt de șase ori mai mulți metri pătrați. Izolarea peretelui reduce pierderile prin fațadă de peste șase ori mai mult decât schimbarea ferestrelor. Iar după izolare, ferestrele vechi devin cea mai mare pierdere a fațadei: 34,9 W/K, mai mult decât tot peretele izolat. Chiar și o fereastră nouă, la 1,20 W/(m²K), pierde pe metru pătrat de 1,20 / 0,33 = 3,6 ori mai mult decât peretele izolat.

Calculul are o limită importantă: arată doar pierderea prin conducție. Fereastra veche pierde căldură și prin rosturi. Mc 001-2022 spune direct că starea de degradare a tâmplăriei este „principalul factor” care influențează debitul de aer infiltrat într-o clădire existentă. La o fereastră strâmbă, ponderea reală este mai mare decât în tabel. Cum transformi W/K în kilowați-oră pe an și în factură afli din articolul despre economia după izolare și cum o calculezi.

Poziția ferestrei în zid decide ordinea

Dacă ar fi doar o socoteală de W/K, răspunsul ar fi simplu: întâi peretele. Ordinea se complică din cauza racordului dintre fereastră și izolație. Raportul Fraunhofer IBP despre ferestrele montate în termosistem pornește de la o observație: la montajul clasic, cu fereastra în mijlocul golului de zidărie, efectul izolației are un punct slab chiar la muchia dintre stratul izolant și ramă. De aceea, la clădirile izolate pe exterior, fereastra se montează adesea, „din motive termotehnice”, avansat, în planul izolației.

Metodologia românească transformă observația în regulă. În tabelul pentru renovarea locuințelor, Mc 001-2022 notează la ferestre: „Este obligatorie și reducerea punților termice generate de tâmplărie prin montarea acesteia cât mai aproape de fața exterioară a pereților exteriori sau chiar în exteriorul acestora.”

Practic, există trei poziții:

• În mijlocul zidului, cum stau ferestrele vechi. Izolația trebuie să întoarcă pe glaf pe o adâncime mare, iar fâșia de zid dintre izolația de pe glaf și ramă rămâne o punte termică.
• La fața exterioară a zidului. Rama rămâne în zid, dar izolația fațadei vine imediat lângă ea și poate acoperi o parte din toc.
• În fața zidului, în planul izolației. Fereastra nu mai are sprijin direct pe zidărie și se prinde cu sisteme speciale. Fraunhofer IBP a încercat trei tipuri: o ramă de montaj perimetrală, lipită și înșurubată pe zid, console individuale prinse cu șuruburi și un cadru metalic.

Montajul în fața zidului are sens doar dacă izolația vine și ea. De aici întrebarea de ordine: poziția se alege la montajul ferestrei, dar depinde de grosimea izolației care va veni.

Racordul în sine are trei niveluri, descrise și în documentația tehnică a unui producător de materiale de etanșare: o folie etanșă la vapori pe fața caldă, o folie permeabilă la vapori dar etanșă la apă pe fața rece și spuma de montaj între ele. Regula din spate: mai etanș la interior decât la exterior, ca umezeala ajunsă în rost să poată ieși. Profilele de ramă au azi în general cel puțin 70 mm, deci intră tot mai mult în planul izolației.

Două detalii se decid tot acum. Primul ține de foc. P 118/1-2025 cere, la clădirile vizate de art. 2.3.6.1.8, când termosistemul nu este din materiale A1 sau A2-s1,d0, bordarea golurilor cu izolație incombustibilă: minimum 60 cm pe laterale și deasupra, iar la tâmplăria combustibilă, cu excepția lemnului (deci la PVC), și 30 cm dedesubt. La locuințele individuale cu ultimul planșeu folosibil la cel mult 8 m, art. 2.3.6.1.7 nu prevede măsuri obligatorii de întârziere a propagării pe fațadă. Încadrarea casei tale o stabilește proiectantul, iar materialul ramei îl alegi știind de ea. Al doilea ține de zgomot: la ferestrele foarte fonoizolante, Fraunhofer IBP a măsurat la montajul avansat o scădere de până la circa 3 dB, iar golurile din spumă au costat până la 5 dB; detaliile sunt în articolul despre ferestre și etanșare, din categoria Izolare fonică.

Cele trei ordini posibile

Ferestre și izolație în aceeași lucrare

Poziția ferestrei, grosimea izolației, glaful, racordul și bordările la foc se desenează o singură dată. Ghidul european de aplicare a termosistemului cere ca racordul fațadei la ferestre să se facă cu profile de racord sau benzi precomprimate, deci ferestrele noi se montează înaintea plăcilor din jurul golului, în aceeași organizare de șantier. Ce pași are termosistemul și ce verifici la execuție găsești și pe site-ul soră, în ghidul despre izolația termică exterioară a casei.

Întâi ferestrele, izolația peste câțiva ani

Are sens când ferestrele vechi sunt într-adevăr degradate și izolația nu se poate face acum. Condiția este să montezi ferestrele pentru fațada de mâine, nu pentru cea de azi:

• Grosimea izolației se stabilește de acum, cu un calcul de proiectant, chiar dacă termosistemul vine mai târziu.
• Rama se montează la fața exterioară a zidului sau ușor în afara ei, după regula din Mc 001-2022, cu o porțiune de toc lăsată liberă pentru izolația de pe glaf.
• Racordul se face complet: folie interioară, spumă, folie sau bandă exterioară. Fără izolație, banda exterioară rămâne expusă câțiva ani; întreabă dacă produsul ales suportă asta.
• Glaful exterior se alege știind că va trebui înlocuit cu unul mai lung, iar ghidajele ruloului și caseta se poziționează pentru grosimea finală.
• Materialul ramei se alege și după detaliul de foc al viitorului termosistem.
• Ventilarea se rezolvă din prima zi, nu odată cu izolația (vezi mai jos).

Întâi izolația, ferestrele vechi rămân

Merge bine când ferestrele existente sunt relativ noi, cu geam termoizolant și garnituri, montate deja aproape de fața zidului. Izolația întoarce pe glaf până la toc, atât cât permite rama. Dacă ferestrele sunt vechi și știi că le vei schimba în câțiva ani, ordinea aceasta te costă de două ori: la înlocuire se taie izolația de pe glaf, se strică racordul și tencuiala din jurul golului, iar fereastra nouă ajunge tot în adâncul zidului. În cazul acesta, mai bine le schimbi odată cu izolația.

Măsurile de audit din Mc 001-2022 includ etanșarea ferestrelor și ușilor exterioare, etanșarea fisurilor de pe perimetrul tocului și, ca alternativă la înlocuire, triplarea ferestrelor existente sau obloanele exterioare mobile. Garniturile noi și reglarea feroneriei reduc infiltrațiile, nu și transmitanța geamului.

De ce apare condensul după ferestrele noi

Se poate întâmpla ca după schimbarea ferestrelor geamurile să nu mai aburească, dar să apară pete negre în colțurile camerei și pe glafuri.

Temperatura unei suprafețe interioare se poate estima cu factorul de temperatură, fRsi ≈ 1 − U × Rsi, cu Rsi = 0,125 m²K/W, din Mc 001-2022. La −15 °C afară și 20 °C înăuntru, suprafața are θ = −15 + fRsi × 35. Pentru ferestre calculul este doar o aproximare, pentru că U-ul include rama și marginea geamului e mai rece decât centrul, dar ordinea de mărime rămâne:

• fereastra veche dublă, U 2,33: fRsi ≈ 0,71, suprafața circa 9,8 °C; condensul apare de la circa 52% umiditate relativă în cameră;
• peretele de cărămidă neizolat, U 1,48: fRsi ≈ 0,815, suprafața circa 13,5 °C în câmpul curent; condens de la circa 66%, risc de mucegai (80% la suprafață) de la circa 53%;
• fereastra nouă, U 1,20: fRsi ≈ 0,85, suprafața circa 14,8 °C.

Înainte, geamul era cea mai rece suprafață din cameră și apa se aduna pe el. După ferestrele noi, cel mai rece loc devine peretele, mai ales glaful și colțurile, unde punțile termice îl răcesc sub valoarea din câmpul curent. Mc 001-2022 cere ca fRsi să nu scadă sub 0,80 în niciun punct al anvelopei; peretele vechi din exemplu abia trece în câmpul curent, iar la colțuri și glafuri poate coborî sub prag. Izolația exterioară ridică suprafața peretelui la circa 18,6 °C (fRsi ≈ 0,96), motiv în plus ca ferestrele noi fără izolație să fie o etapă scurtă.

A doua cauză este aerul. Fereastra veche, cu rosturi, era o ventilare involuntară; cea nouă, cu garnituri, o oprește. Ghidul oficial englez pentru ventilarea locuințelor consideră înlocuirea a peste 30% din ferestre o măsură majoră, care cere ventilare suplimentară; în Germania, un concept de ventilare se cere când se înlocuiește mai mult de o treime din suprafața ferestrelor. Mc 001-2022 leagă direct valoarea de referință a ferestrelor de aceeași condiție: sunt obligatorii măsurile pentru ventilarea corectă a clădirii, de exemplu un concept de ventilare cu grile higroreglabile. Normativul I5-2022 indică pentru introducerea aerului fante autoreglabile sau higroreglabile, de preferință în rama ferestrei, deci le comanzi odată cu ferestrele.

Dacă în casă ai o centrală sau un aragaz pe gaz, ferestrele cu garnituri schimbă și siguranța. Normele tehnice ANRE cer detectoare automate de gaze la încăperile cu tâmplărie termopan și prize de aer direct din exterior când aerul de ardere nu mai poate intra prin neetanșeități, explicit „cazul tâmplăriilor prevăzute cu garnituri de cauciuc”. Verificarea instalației o face un operator economic autorizat ANRE. Principiile ventilării după izolare sunt explicate pe larg în categoria Umiditate și condens, iar varianta care păstrează căldura aerului evacuat în articolul despre recuperatorul de căldură.

Ce fereastră ceri: Uw, geam dublu sau triplu, baghetă caldă

Pe oferta ferestrei, valoarea care contează pentru pierderi este Uw, transmitanța întregii ferestre (geam, ramă și marginea geamului), calculată după SR EN ISO 10077-1 sau 10077-2. Pentru renovarea locuințelor, Mc 001-2022 recomandă la ferestre Uw de cel mult 1,20 W/(m²K), iar pentru clădirile cu consum de energie aproape zero cel mult 1,11 W/(m²K). Valorile sunt medii pe ferestrele de același tip, pentru tâmplăria montată.

Fișele arată de unde vine diferența. Producătorul unui sistem de profile din PVC de 85 mm declară, pentru o fereastră de 1230 × 1480 mm cu geam triplu cu Ug 0,5, un Uw de 0,76 W/(m²K). La o fereastră de mansardă, cu valori declarate pentru poziție verticală, varianta cu geam dublu are Uw 1,3, iar cele triple 1,1 și 1,0 W/(m²K). Cere Uw pentru dimensiunea ta, nu maximul sistemului.

Geamul triplu nu câștigă pe toate planurile. Mc 001-2022 dă pentru geamul dublu low-e un factor solar de 0,65, iar pentru cel triplu cu două straturi low-e 0,50, deci iarna intră mai puțină căldură de la soare. Fișa ferestrei de mansardă arată și o transmisie a luminii de 0,68 la dublu, față de 0,62 la un triplu. Calculul pe orientări îl face proiectantul sau auditorul energetic.

Marginea geamului este mai rece decât centrul, de aceea condensul apare întâi acolo, iar distanțierul clasic dintre foi este din aluminiu, un bun conducător de căldură. Distanțierii „calzi”, din plastic sau oțel inoxidabil subțire, reduc pierderea și condensul de la margine, iar Mc 001-2022 îi trece printre caracteristicile tâmplăriei performante, alături de rama termoizolantă și permeabilitatea redusă la aer. Cere-l explicit, pentru că nu se vede după montaj.

Ce formalități ai

În afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor, Legea 169/2026 permite fără nicio formalitate „reparații și înlocuiri de tâmplărie exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei”, chiar dacă se schimbă materialul (art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 4). În zonele protejate, înlocuirea se face pe notificare, cu acordul serviciului deconcentrat pentru cultură și cu păstrarea materialului, formei și dimensiunilor (art. 294 alin. (3)).

Art. 299 nu numește explicit izolația termică printre lucrările fără formalități; în afara zonelor protejate, permite doar reparațiile la tencuieli și finisaje exterioare care nu modifică elementele de fațadă și culorile. Reabilitarea energetică unitară a anvelopei și/sau a acoperișului la clădirile de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, în afara zonelor protejate, se face pe notificare (art. 294 alin. (2) lit. b) pct. (vii)), fără verificarea tehnică a proiectului (art. 298 alin. (2)) și se poate executa și în regie proprie (art. 298 alin. (4)). Art. 277 alin. (4) cere însă verificarea proiectelor de reabilitare termică la cerințele de economie de energie și de securitate la incendiu; cum se aplică cele două prevederi lucrării tale stabilește proiectantul. La bloc, izolarea fațadei cere autorizație de construire și decizia asociației de proprietari (Legea 196/2018). Ce aduce un audit energetic înaintea deciziei afli din articolul despre auditul energetic.

Greșeli frecvente

• Ferestre noi montate în mijlocul zidului cu doi ani înainte de termosistem, iar glaful rămâne prea adânc și prea îngust pentru izolație.
• Termosistem racordat la ferestre vechi care se schimbă după câțiva ani, tăind izolația și tencuiala de pe glaf.
• Ferestre etanșe fără nicio priză de aer, cu mucegai în colțuri din prima iarnă și centrala pe gaz fără aer de ardere.
• Racord făcut doar din spumă și silicon, fără folie interioară și bandă exterioară, cu spuma udă și rostul neetanș la vânt.
• Uw citit greșit: valoarea geamului (Ug) sau maximul sistemului trecut în ofertă în loc de Uw pentru fereastra ta.
• Geam triplu ales pe toate fațadele fără calcul, deși factorul solar mai mic contează pe fațadele însorite.
• Glaful exterior scurt păstrat după izolare, cu apa scursă pe fața termosistemului sub fereastră.
• Ramă din PVC aleasă fără să știi detaliul de foc al viitorului termosistem, cu bordare cerută și sub fereastră.