Stai pe canapea lângă fereastră și simți un fir rece pe glezne. Dinspre priza de pe peretele exterior vine, în serile cu vânt, o adiere pe care o simți cu dosul palmei. Curenții de aer nu sunt doar o problemă de confort: aerul rece care intră pe la rosturi este aer cald care iese în altă parte, iar aerul cald și umed care scapă prin tavan sau prin pereți poate lăsa condens acolo unde nu-l vezi.

Articolul te ajută să deosebești curentul real de senzația de frig de lângă o suprafață rece, să găsești singur neetanșeitățile, să le închizi cu soluția potrivită fiecărui loc și să știi ce deschideri nu ai voie să astupi. Locul etanșării în succesiunea lucrărilor de renovare este explicat în ghidul despre ordinea renovării energetice.

Curent real sau suprafață rece: două lucruri diferite

Ceea ce numești „curent” poate avea două cauze, iar remediile lor nu au nimic în comun.

  • Infiltrația de aer este aer exterior care intră efectiv prin rosturi: între toc și zidărie, pe sub ușă, prin doza unei prize, pe lângă o țeavă. O simți ca un jet localizat, cu direcție, care se întețește când bate vântul. Fumul unui bețișor parfumat ținut în dreptul rostului se înclină sau e tras clar într-o parte.
  • Aerul răcit de o suprafață rece nu vine din afară. Lângă un geam vechi sau un perete neizolat, aerul din cameră se răcește, devine mai greu și coboară de-a lungul suprafeței, apoi se întinde pe pardoseală. Senzația e de curent la nivelul gleznelor, chiar dacă fereastra e perfect etanșă. În plus, corpul tău pierde căldură prin radiație spre suprafața rece, așa că partea dinspre fereastră îți e mai rece decât cealaltă.

Testul simplu: ține fumul unui bețișor la câțiva centimetri de rostul ferestrei și apoi în mijlocul geamului. Dacă fumul e tras sau împins doar la rost, ai o infiltrație. Dacă fumul coboară încet pe toată înălțimea geamului, fără să fie tras spre un punct, ai de-a face cu aerul răcit de suprafață. Prima se rezolvă cu garnituri și etanșări; a doua cere o suprafață mai caldă, adică un geam sau un perete mai bine izolat, iar până atunci caloriferul sub fereastră și draperii care nu acoperă caloriferul.

De ce intră aerul: vântul și efectul de coș

Aerul trece printr-un rost doar dacă există o diferență de presiune între cele două părți. Iarna, două forțe o creează fără ca tu să faci ceva:

  • Vântul apasă pe fațada expusă și creează depresiune pe fațada opusă. Pe partea din vânt aerul rece intră, pe partea cealaltă aerul cald iese. De aceea curenții se simt mai ales în camerele de pe latura dinspre vântul dominant și dispar în zilele calme.
  • Efectul de coș vine din diferența de temperatură. Aerul cald din casă urcă și iese pe sus: prin tavanul ultimului nivel, pe la trapa podului, pe lângă spoturile încastrate, prin coșul unui șemineu nefolosit. Locul lui este luat de aer rece care intră pe jos: pe sub ușa de la intrare, pe la plinte, prin rosturile pardoselii de peste pivniță. Cu cât e mai frig afară și cu cât casa e mai înaltă, cu atât efectul e mai puternic.

Consecința practică: la o casă cu etaj sau mansardă, rosturile de sus și cele de jos lucrează împreună. Dacă etanșezi doar parterul, aerul cald iese în continuare pe sus și trage aer rece prin alte rosturi de jos. Merită închise întâi scăpările de sus (tavan, pod) și de jos (pardoseală, ușă de intrare).

Al treilea motor îl pornești chiar tu: hota și ventilatorul din baie scot aer afară, iar același volum intră înapoi prin rosturi. Asta îl face util la diagnostic.

Bețișor parfumat ținut lângă rostul unei ferestre de lemn pentru a găsi curentul de aer

Cum găsești singur neetanșeitățile

Ghidul pentru consumatori al Departamentului american al Energiei descrie o metodă pe care o poți aplica fără aparatură, într-o zi rece și cu vânt:

  1. Închizi ușile exterioare, ferestrele și clapeta coșului sau a șemineului.
  2. Oprești aparatele cu ardere: centrala și boilerul pe gaz, soba. La un aparat cu tiraj natural nu sări peste acest pas: depresiunea poate trage gazele arse înapoi în casă.
  3. Pornești toate ventilatoarele care evacuează aer afară: hota, ventilatorul de baie.
  4. Treci un bețișor parfumat aprins pe marginea locurilor suspecte. Dacă fumul e tras spre cameră sau dinspre ea, acolo este o neetanșeitate.

Același ghid enumeră locurile de verificat: îmbinările dintre materiale diferite, zona dintre fundație și pereți și dintre coș și perete, prizele și întrerupătoarele, ramele ferestrelor și ușilor, plintele, trapa podului, aparatele de aer condiționat montate în perete, fantele de corespondență, intrările cablurilor și ale țevilor, gurile de ventilare. O variantă pentru rosturile mari: seara, cineva plimbă o lanternă pe exterior, iar tu urmărești din casă unde se vede lumină.

Câteva trucuri care completează testul:

  • Dosul palmei umezite simte și curenții slabi, mai bine decât palma uscată.
  • Foaia de hârtie prinsă în fereastră: închizi cercevea peste o foaie și tragi de ea. Dacă iese ușor, garnitura nu mai apasă în acel punct. Repeți pe toate laturile.
  • Un termometru cu infraroșu găsește zonele mai reci decât restul peretelui, dar nu deosebește singur o infiltrație de o punte termică. Pentru asta e nevoie de depresiune și de o cameră de termoviziune.

Când metoda casnică nu mai ajunge (casa a fost deja etanșată și tot simți curenți, vrei să știi cât de etanșă e casa în cifre sau verifici o casă nouă), urmează testul blower door, de regulă combinat cu termoviziunea. Ce poate și ce nu poate arăta camera, și în ce condiții, este explicat în articolul despre termoviziunea casei. Pentru casele cu protecție termică ridicată, Mc 001-2022 recomandă încercarea după SR EN ISO 9972, cu valori n50 sub 3,0 h⁻¹ pentru ventilarea naturală, sub 1,5 h⁻¹ pentru ventilarea mecanică și sub 1,0 h⁻¹ pentru clădirile NZEB.

Locurile tipice și ce faci la fiecare

Loc Cum îl găsești Ce faci
Cercevea–toc la fereastră fum tras la rost, foaia de hârtie iese ușor reglezi feroneria, înlocuiești garnitura uzată
Toc–zidărie curent pe lângă glaf sau pe sub pervaz etanșare interioară cu bandă sau chit elastic, după curățarea rostului
Caseta ruloului aer rece deasupra ferestrei, capacul vibrează la vânt garnitură la capac, etanșarea trecerii chingii, izolarea casetei
Prize și întrerupătoare pe perete exterior fum tras prin ramă, mai ales cu hota pornită după deconectarea circuitului: etanșarea dozei sau doză etanșă, de un electrician
Plinte și îmbinarea pardoseală–perete curent la nivelul gleznelor, praf sub plintă scoți plinta, umpli rostul cu chit elastic, remontezi
Ușa de intrare lumină sub ușă, fum tras la prag garnitură pe contur, prag sau garnitură de prag
Trapa podului aer cald care urcă, praf pe ramă garnitură, închizători care o strâng, capac izolat
Treceri de țevi și cabluri fum la rozetele țevilor, la tabloul electric chit elastic sau manșoane de etanșare, compatibile cu temperatura țevii
Șemineu sau coș nefolosit miros de funingine, curent rece din vatră clapeta închisă; obturarea permanentă doar după verificarea coșarului

Ferestrele: garnitura și rostul din jurul tocului

La ferestrele termopan, primul pas costă doar timp: feroneria are excentrice de reglaj care strâng cerceveaua pe garnitură. Iarna se pot trece pe poziția de închidere mai strânsă, dacă producătorul prevede acest reglaj. O garnitură întărită, crăpată sau turtită definitiv se înlocuiește cu una de profil potrivit; garnitura adezivă universală lipită peste cea veche poate împiedica închiderea corectă.

Rostul dintre toc și zidărie este a doua sursă, adesea mai importantă. Montajul corect, descris în Austria de ÖNORM B 5320 și în Germania ca „montaj RAL”, are trei planuri: la interior un strat etanș la aer și la vapori, la mijloc izolația (care poate fi spumă), la exterior un strat care oprește ploaia, dar lasă vaporii să iasă. Regula este „mai etanș la interior decât la exterior”. Un rost umplut doar cu spumă poliuretanică nu este etanș la vapori: vaporii din cameră ajung în rost, pot condensa acolo și pot duce la mucegai pe glaf. De aceea, la renovare, rostul se curăță și se etanșează pe fața interioară cu bandă sau chit elastic, nu doar se mai „umple cu spumă”.

Caseta ruloului

Caseta de rulou montată peste fereastră, în interiorul camerei, este adesea doar o cutie de PVC sau de lemn cu un capac demontabil, fără izolație și fără garnituri. Prin ea aerul trece pe lângă chingă și pe la capac. Ca prim ajutor: garnitură pe conturul capacului, perie sau garnitură la trecerea chingii. Izolarea completă a casetei este o lucrare separată, cu propriile ei detalii.

Prizele, întrerupătoarele și dozele

Dozele încastrate în peretele exterior sunt găuri în stratul care ar trebui să fie etanș, adică tencuiala interioară. La pereții de cărămidă cu goluri sau la cei cu placări de gips-carton pe profile, aerul circulă prin goluri și iese prin doză, mai ales când ai hota pornită. Lucrarea se face cu circuitul deconectat de la tablou, iar dacă implică desfacerea dozei, de un electrician autorizat ANRE: etanșarea spațiului dintre doză și perete, garnituri sub rame sau înlocuirea cu doze etanșe la aer.

Priză de pe un perete exterior cu rama demontată, pregătită pentru etanșarea dozei

Plintele și îmbinarea cu pardoseala

La casele cu pardoseală pe grinzi de lemn peste un spațiu ventilat sau peste pivniță, aerul rece urcă prin rosturile dintre scânduri și pe sub plintă. Efectul de coș îl trage cu putere. Plinta se scoate, rostul dintre pardoseală și perete se închide cu chit elastic sau cu un profil de etanșare, apoi plinta se remontează. Dacă problema e întreaga pardoseală, soluția ține de izolarea ei.

Trapa podului

Trapa dintre ultimul nivel încălzit și podul rece este un punct mic prin care iese mult aer cald, împins de efectul de coș. Primii pași sunt o garnitură pe contur și închizători care o strâng pe garnitură. Izolarea capacului și etanșarea ramei sunt o lucrare de sine stătătoare. Aerul cald și umed care scapă în pod poate produce condens sub învelitoare, cum arată articolul despre condensul sub acoperișul din tablă.

Țevi, cabluri și coșuri

Țevile de încălzire și de apă, coloanele de canalizare și cablurile care traversează pereții exteriori sau planșeul spre pod lasă adesea un inel liber în jurul lor. Golul mic se închide cu chit elastic, cel mare cu un manșon sau cu un material de umplere compatibil cu temperatura țevii. Lângă coșurile de fum și țevile de evacuare a gazelor arse nu folosești materiale combustibile: aici decide producătorul coșului și coșarul.

Un șemineu nefolosit cu clapeta deschisă se poartă ca un coș deschis spre exterior. Clapeta se închide; obturarea permanentă a coșului o faci numai după ce un coșar a confirmat că niciun aparat nu mai e racordat la el.

Ce nu ai voie să astupi

Nu orice gol din casă este o greșeală de execuție. Unele deschideri sunt obligatorii și astuparea lor e periculoasă.

  • Priza de aer pentru aparatele pe gaz. Normele tehnice ANRE pentru instalațiile de gaze naturale (NTPEE, Ordinul ANRE nr. 89/2018) cer ca aerul necesar arderii să fie asigurat complet și fără riscuri pentru aparatele racordate la coș sau cu flacără liberă. Art. 134 alin. (3) spune explicit că, dacă aerul de ardere nu mai poate fi asigurat prin neetanșeități, „cazul tâmplăriilor prevăzute cu garnituri de cauciuc”, se realizează prize de aer direct din exterior, indiferent de volumul încăperii. Art. 135 alin. (2) cere ca golul să fie la partea inferioară a încăperii, fără dispozitive de închidere sau reglaj, și interzice obturarea lui.
  • Grila de evacuare de sus din bucătărie. Art. 138 lit. b) din aceleași norme spune că grilele și canalele pentru evacuarea gazelor de ardere nu au dispozitive de închidere sau reglaj. Grila de lângă tavan nu e o „gaură prin care intră frigul” și nu se acoperă.
  • Fantele de ventilare din tocurile ferestrelor sau ventilatoarele de perete fac parte din sistemul de aerisire. Le poți regla dacă au reglaj, dar nu le blochezi.

Dacă ai centrală, boiler, aragaz sau sobă pe gaz și ai etanșat ferestrele sau ușile, cere verificarea instalației de către un operator economic autorizat ANRE înainte de a folosi din nou aparatele. Monoxidul de carbon nu are culoare, miros sau gust; comunicatele IGSU pentru sezonul rece amintesc că aparatele cu defecțiuni și coșurile neetanșe îl pot degaja.

Sfat: Fă testul cu bețișorul parfumat înainte și după etanșare, în aceeași zi cu vânt și cu aceleași ventilatoare pornite. Notează pe o schiță fiecare loc găsit.

După etanșare, aerul proaspăt trebuie adus controlat

Casa veche cu ferestre neetanșe se aerisea „singură”, prin rosturi, mult și necontrolat: prea mult în zilele cu vânt, prea puțin în cele calme. Când închizi rosturile, aerul proaspăt nu mai vine de la sine. Mc 001-2022 ia în calcul, pentru locuințele fără ventilare mecanică, un debit minim de aer proaspăt de 0,5 schimburi pe oră în sezonul de încălzire. După etanșare îl asiguri aerisind de mai multe ori pe zi cu fereastra larg deschisă, iarna câte 5–10 minute, cum recomandă agenția germană de mediu, nu cu fereastra lăsată ore întregi pe batant, care răcește glaful și favorizează mucegaiul la marginea ferestrei.

Dacă umiditatea crește sau apar urme de condens pe geamuri după etanșare, e semn că schimbul de aer a scăzut prea mult. Variantele, de la fante în tocuri la ventilare mecanică cu recuperare de căldură, sunt explicate în articolul despre ventilația după izolare. Pentru casele cu n50 sub 1,5 h⁻¹, Mc 001-2022 recomandă ventilarea mecanică cu recuperarea căldurii; despre ea afli mai multe în articolul despre recuperatorul de căldură.

Fereastră de lemn deschisă, cu garnitură nouă de cauciuc pe toc

Când etanșarea nu mai ajunge

Uneori, după toate garniturile și chiturile, senzația de frig rămâne. Atunci cauza este de obicei suprafața rece, nu aerul:

  • Geamurile vechi rămân reci oricât de etanșe ar fi. Decizia de a le schimba, înainte sau după izolarea pereților, are propriile ei argumente; le găsești în articolul despre ordinea dintre ferestre și izolație.
  • Pereții și pardoselile neizolate răcesc aerul de lângă ele și îți „trag” căldura prin radiație. Aici ajută doar izolația, iar etanșarea și izolarea se fac împreună: o fațadă izolată cu rosturile de la ferestre lăsate deschise pierde o parte din efect.
  • Distribuția încălzirii contează: un calorifer sub fereastră încălzește aerul care coboară de pe geam; unul pe peretele opus lasă curentul rece să ajungă pe pardoseală.

Greșeli frecvente

  • Astuparea prizei de aer a centralei sau a aragazului, pentru că „trage rece”; normele ANRE interzic obturarea golului de aer de ardere, iar riscul este monoxidul de carbon.
  • Testul cu ventilatoarele pornite și centrala pe gaz în funcțiune; depresiunea poate întoarce gazele arse în casă, așa că aparatele cu ardere se opresc înainte.
  • Spuma poliuretanică pusă ca soluție universală în rostul ferestrei; fără etanșare pe fața interioară, vaporii ajung în rost și pot produce mucegai pe glaf.
  • Garnituri adezive lipite peste cele originale la termopan; fereastra nu mai închide pe toată lungimea, iar feroneria se uzează.
  • Lucrul la prize fără deconectarea circuitului; desfacerea dozelor ține de electrician.
  • Etanșarea doar a parterului, cu pod și trapă lăsate deschise; efectul de coș continuă să tragă aer rece pe jos.
  • Etanșarea fără un plan de aerisire; umiditatea crește, apar condensul pe geamuri și mucegaiul în colțuri.
  • Confundarea curentului cu suprafața rece; la un geam vechi, oricâte garnituri pui, aerul răcit de sticlă tot coboară pe pardoseală.

Întrebări frecvente

De ce simt curent rece lângă o fereastră închisă și bine etanșată?

Probabil nu e aer care intră din afară, ci aerul din cameră răcit de geam, care devine mai greu și coboară pe pardoseală. Verifici cu fumul unui bețișor parfumat: dacă fumul coboară încet pe toată înălțimea geamului, fără să fie tras spre un rost, cauza e suprafața rece. Ajută caloriferul sub fereastră, liber de draperii, iar pe termen lung un geam mai bine izolat.

Pot acoperi grila de aerisire din bucătărie dacă trage rece?

Nu, dacă în casă ai aparate pe gaz. Normele tehnice ANRE pentru instalațiile de gaze cer ca golul pentru aerul de ardere să fie la partea de jos a încăperii, fără dispozitive de închidere, și interzic obturarea lui; nici grilele de evacuare a gazelor arse nu au voie să aibă închidere. Dacă grila te deranjează, discută cu un operator autorizat ANRE despre o soluție conformă.

Cu ce umplu rostul dintre tocul ferestrei și perete?

Spuma poliuretanică poate umple miezul rostului, dar nu ajunge singură, pentru că nu este etanșă la vapori. Montajul corect are la interior un strat etanș la aer și la vapori, de exemplu bandă sau chit elastic, iar la exterior un strat care oprește ploaia și lasă vaporii să iasă. Regula este ca rostul să fie mai etanș la interior decât la exterior.

Cum îmi dau seama dacă intră aer rece prin prize?

Într-o zi rece cu vânt, închizi ferestrele, oprești aparatele pe gaz, pornești hota și ventilatorul din baie și ții fumul unui bețișor parfumat în dreptul ramei prizei. Dacă fumul e tras spre cameră, aerul circulă prin doză. Etanșarea se face cu circuitul deconectat, iar desfacerea dozei de un electrician autorizat.

Ajută benzile adezive de burete la ferestrele vechi din lemn?

La ferestrele vechi din lemn fără garnituri, o garnitură potrivită pe toc reduce mult infiltrațiile, cu condiția ca cerceveaua să închidă în continuare pe toată lungimea. Verifici cu o foaie de hârtie prinsă în fereastră: trebuie să opună rezistență pe fiecare latură. La termopan nu lipești garnituri peste cele originale, ci reglezi feroneria sau înlocuiești garnitura cu una de profil potrivit.

Am etanșat casa și acum aburesc geamurile. Ce am greșit?

Nimic la etanșare, dar aerul proaspăt nu mai intră de la sine prin rosturi, așa că umiditatea crește. Aerisești de mai multe ori pe zi cu fereastra larg deschisă, iarna câteva minute, nu cu fereastra pe batant ore întregi. Dacă nu ajunge, ai nevoie de fante de ventilare sau de ventilare mecanică, eventual cu recuperare de căldură.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc proiectul, auditul energetic sau verificarea la fața locului. Înainte de o decizie, consultă un proiectant, un auditor energetic atestat sau un alt specialist autorizat.

Redacția Izolația Casei