Umiditate
Condensul în casă: cauze și soluții
De unde vine apa de pe geamuri și din colțuri, ce umiditate să ai în casă și cum lucrezi cu cele trei pârghii: mai puțini vapori, aerisire, pereți calzi.
Umezeala din casă și legătura ei cu izolația: condensul, mucegaiul din colțuri și punțile termice, punctul de rouă în perete, ventilația după izolare, hidroizolația fundației și igrasia la casele vechi.
Umiditate
De unde vine apa de pe geamuri și din colțuri, ce umiditate să ai în casă și cum lucrezi cu cele trei pârghii: mai puțini vapori, aerisire, pereți calzi.
Umiditate
Igrasia la casele vechi
Igrasie, infiltrație, condens sau săruri? Cum afli ce udă zidul unei case vechi, ce arată umidometrul și ce spun studiile despre injecții și electroosmoză.
Umiditate
Hidroizolația fundației
Ce apă vine din teren, ce cere NP 040-2002, bitum gros, membrane sau mortare de etanșare, soclu, drenaj și casa existentă: din exterior sau…
Umiditate
Ventilația după izolare: de ce devine obligatorie
Ce cer I5-2022 și Mc 001-2022 după izolare, câți m³/h scoți din bucătărie și baie, ce variante ai și ce schimbă o centrală pe…
Umiditate
Punctul de rouă în perete, explicat simplu
Unde ajunge punctul de rouă într-un zid izolat pe exterior sau pe interior: temperaturi calculate strat cu strat, vapori și limitele metodei Glaser.
Umiditate
Mucegai în colțurile pereților: punți termice
De ce face mucegai colțul peretelui exterior, ce arată factorul fRsi, cum măsori singur problema și ce o repară: izolația continuă, nu vopseaua.
Umiditate
Condensul în casă: cauze și soluții
De unde vine apa de pe geamuri și din colțuri, ce umiditate să ai în casă și cum lucrezi cu cele trei pârghii: mai…
Izolația și umezeala sunt legate: o casă izolată și etanșă păstrează căldura, dar păstrează și vaporii de apă dacă aerul nu se schimbă. Condensul apare pe suprafețele reci, mucegaiul în colțurile cu punți termice, iar la casele vechi apa poate veni și din pământ sau din burlane sparte. Articolele din această categorie te ajută să afli de unde vine umezeala înainte să alegi o soluție.
Punctul de plecare este ghidul complet despre condensul în casă, cu sursele de umezeală, punctul de rouă, valorile recomandate și ce faci imediat și pe termen lung.
Colțurile, glafurile și buiandrugii sunt mai reci decât restul peretelui. Articolul despre mucegaiul din colțurile pereților explică punțile termice și curățarea în siguranță.
Unde se condensează apa depinde de unde e izolația. Articolul despre punctul de rouă în perete calculează pas cu pas un perete izolat la exterior și unul izolat la interior.
După izolare și ferestre noi, aerul trebuie schimbat organizat. Articolul despre ventilația după izolare arată debitele din normativ și regulile pentru aparatele pe gaz.
Fundația cere o hidroizolație aleasă după felul în care apa ajunge la ea. Articolul despre hidroizolația fundației descrie sistemele, drenajul și verificările.
Nu orice perete umed are igrasie din pământ. Articolul despre igrasia la casele vechi arată cum se pune diagnosticul și ce soluții au dovezi.
Un ghid complet despre condensul în casă și cinci articole pe câte o problemă: mucegaiul din colțuri și punțile termice, punctul de rouă în perete, ventilația după izolare, hidroizolația fundației și igrasia la casele vechi.
Cu ghidul despre condensul în casă, care arată de unde vine umezeala și cum o măsori, apoi cu articolul despre mucegaiul din colțuri, care explică punțile termice. Dacă umezeala urcă de jos, pe pereții de la parter, citește și articolul despre igrasie.
Organizațiile de sănătate publică recomandă, de obicei, o umiditate relativă între aproximativ 30 și 50%, sub 60%, iar în sezonul rece valori mai mici reduc riscul de condens. Valorile și sursele lor sunt în ghidul despre condensul în casă.
Izolația pusă la exterior ține peretele cald și mută punctul de rouă în stratul de izolație, unde nu face rău. Riscul apare mai ales la izolația pe interior făcută greșit. Articolul despre punctul de rouă în perete arată calculul pentru ambele variante.
Pentru că o casă etanșă nu mai schimbă aerul prin rosturi, iar umezeala și poluanții rămân în interior. Normativul de ventilare stabilește debite minime, iar aparatele pe gaz au reguli proprii de aer. Detaliile sunt în articolul despre ventilația după izolare.
Din ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății și ale agențiilor de mediu, din metodologia de calcul energetic, din normativele de ventilare și hidroizolații, din normele pentru instalațiile de gaze și din cercetările despre igrasie. Calculele proprii sunt arătate pas cu pas. Nu publicăm prețuri.