Renovarea energetică a casei: în ce ordine

O casă veche se renovează rar dintr-odată. Se strică centrala, curge acoperișul, ferestrele nu se mai închid, iar fiecare problemă aduce o ofertă separată. Așa se ajunge la o pompă de căldură prea mare pentru pereții izolați câțiva ani mai târziu, ferestre noi care trebuie scoase când vine termosistemul sau o streașină prea scurtă pentru fațada îngroșată. Ordinea lucrărilor decide dacă banii puși în prima etapă mai folosesc și după ultima.

Ghidul de față adună categoria eficiență energetică în jurul unei singure întrebări: în ce ordine faci renovarea energetică a casei, cum o împarți în etape fără să strici ce ai făcut înainte și ce acte îți trebuie. Detaliile mari, de la audit și termoviziune la ferestre, ventilație și calculul economiei, au articole separate, legate pe parcurs.

De ce contează ordinea

Mc 001-2022, metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor (aprobată prin Ordinul MDLPA nr. 16/2023), împarte măsurile de renovare în două familii și le dă roluri diferite. Intervențiile asupra anvelopei „vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii, independent de comportamentul instalațiilor și al consumatorilor”. Intervențiile asupra instalației vizează „reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat”. Altfel spus, anvelopa stabilește de câtă căldură are nevoie casa, iar instalația o produce cât mai ieftin. Dacă inversezi ordinea, dimensionezi instalația pentru o casă care nu va mai exista după izolare.

De aici, trei motive practice:

• Dimensionarea: puterea sursei de căldură, mărimea caloriferelor și temperatura apei din instalație depind de pierderile casei. Ele se calculează după ce știi cum va arăta anvelopa.
• Fizica umezelii: o casă mai etanșă reține mai mult din vaporii produși înăuntru. Ferestrele etanșe și izolația cer, în același pas, o soluție de ventilare, altfel apar condensul și mucegaiul.
• Racordurile: fereastra se leagă de izolația peretelui, peretele de acoperiș la streașină, pardoseala de soclu. Elementul de azi lasă loc celui de mâine.

Metodologia dă și instrumentul pentru asta. Renovarea energetică se face printr-o foaie de parcurs, adică un plan personalizat, stabilit pe baza auditului energetic, cu „planificare de aplicare în etape a unor măsuri rezonabile și coordonate”. Foaia de parcurs, împreună cu un registru al tuturor informațiilor despre clădire, formează pașaportul pentru renovarea energetică, care se anexează la cartea tehnică a construcției. Ideea e bună: un plan întreg, scris de la început, chiar dacă îl execuți pe parcursul mai multor ani.

Pasul zero: diagnosticul

Înainte de prima ofertă, afli unde pierde casa căldură și ce probleme ascunde. Diagnosticul are trei unelte, care se completează.

Auditul energetic, făcut de un auditor energetic pentru clădiri atestat, are după Mc 001-2022 patru etape: investigarea clădirii și a instalațiilor, identificarea măsurilor și propunerea unor pachete de soluții, recalcularea consumurilor pentru fiecare pachet, cu economia de energie și analiza economică, și raportul. Pentru ordinea lucrărilor contează pachetele: auditorul compară combinații de măsuri și arată ce aduce fiecare. Ce conține raportul și cum îl citești sunt explicate în articolul despre auditul energetic.

Termoviziunea arată, iarna, unde suprafețele sunt mai reci decât restul: punți termice, izolație lipsă, aer rece care intră pe la tâmplărie. Mc 001-2022 o trece printre metodele auditului, „după caz”. Este o metodă calitativă: standardul de referință, înlocuit acum de EN ISO 6781-1, precizează că termografia nu determină nivelul izolației sau etanșeitatea. Condițiile în care imaginile spun ceva sunt în articolul despre termoviziunea casei.

Testul de etanșeitate (blower door, după SR EN ISO 9972) măsoară, cu un ventilator montat în ușă, schimburile de aer pe oră prin neetanșeități la 50 Pa, valoarea n50. Înainte de lucrări arată pe unde intră aerul, după lucrări verifică execuția.

Tot în diagnostic intră problemele care trebuie rezolvate înainte de orice izolație. Evaluarea din audit urmărește, după Mc 001-2022, fisurile, igrasia, infiltrațiile de la învelitoare, jgheaburi și burlane, zonele cu condens și mucegai. Un zid umed izolează mai prost (metodologia majorează conductivitatea zidăriei de cărămidă afectate de igrasie cu un coeficient de 1,30, față de 1,03 la zidăria uscată), iar umezeala închisă sub o izolație nouă nu dispare. Fisurile care trec prin zidărie se arată unui inginer structurist sau unui expert tehnic atestat înainte de a fi acoperite.

Ordinea de principiu, etapă cu etapă

Ordinea exactă o fixează auditul și proiectantul. Logica de principiu, care evită lucrările refăcute:

1. Reparațiile care opresc apa: învelitoarea, jgheaburile, burlanele, igrasia, scurgerea apei de lângă fundație.
2. Acoperișul sau planșeul de sub pod.
3. Pereții și ferestrele, gândite împreună, chiar dacă se execută în etape diferite.
4. Pardoseala, de regulă odată cu o renovare interioară.
5. Etanșeitatea și ventilarea, decise odată cu ferestrele, verificate la final.
6. Sursa de căldură și regenerabilele, dimensionate pe casa renovată.

Punțile termice nu sunt o etapă separată: se rezolvă la fiecare racord dintre etape.

Acoperișul și podul

Planșeul de sub pod sau acoperișul are în Mc 001-2022 cele mai mari rezistențe termice de referință din toată anvelopa: pentru renovarea clădirilor rezidențiale, R’min 5,00 m²K/W (U’max 0,20 W/m²K), față de 3,00 m²K/W la pereții exteriori. Metodologia cere, deci, mai multă rezistență termică sus decât pe pereți. La un pod nelocuit, izolația se pune pe planșeu, de obicei fără schelă și fără să atingi camerele, ceea ce face din pod un candidat firesc pentru prima etapă. Cât economisești concret nu se spune fără calcul; costul și economia se compară în audit.

Condiția este ca acoperișul de deasupra să fie sănătos. Izolația pusă sub o învelitoare care lasă apa să treacă se udă și își pierde rostul, iar o învelitoare refăcută peste câțiva ani înseamnă izolație călcată sau scoasă. Dacă podul urmează să devină mansardă, izolația nu mai stă pe planșeu, ci în panta acoperișului, iar planul se schimbă; varianta aceasta este tratată pe site-ul soră, în ghidul despre izolarea mansardei. Podul circulabil și necirculabil, terasele și condensul sub tablă sunt tratate în categoria Acoperiș și pod.

Izolația podului trebuie să se întâlnească la streașină cu cea a fațadei, peste centura ultimului nivel. Dacă urmează termosistemul, verifici acum dacă streașina va acoperi peretele îngroșat.

Pereții

Pentru pereții exteriori, Mc 001-2022 dă la renovare R’min 3,00 m²K/W (U’max 0,33 W/m²K), iar la clădirile noi NZEB 4,00 m²K/W. Valorile sunt „recomandate (valori normate/de referință)”; obligatorii rămân cerințele de energie primară pe ansamblul clădirii și confortul higrotermic, chiar dacă un element nu atinge R’min. Alegerea grosimii, a materialului, regulile de foc din P 118/1-2025 și verificarea sistemului sunt în categoria Izolarea fațadei.

Pentru ordinea lucrărilor, fațada contează prin ce atinge: fereastra, streașina, soclul, balcoanele, suporturile de pe perete, cablurile. Tot ce se prinde de fațadă se pregătește înainte de termosistem, nu după, când orice gaură nouă străpunge izolația.

Ferestrele

Mc 001-2022 dă pentru ferestrele montate la renovare U’max 1,20 W/m²K (R’min 0,83 m²K/W), ca medie a tuturor ferestrelor de același tip, iar la NZEB 1,11 W/m²K. Nota care însoțește aceste valori contează mai mult decât cifrele, pentru că face două lucruri obligatorii odată cu tâmplăria: măsurile pentru ventilarea corectă a clădirii („un concept de ventilare care poate include grile higroreglabile”) și reducerea punților termice ale tâmplăriei, „prin montarea acesteia cât mai aproape de fața exterioară a pereților exteriori sau chiar în exteriorul acestora”.

De aici vine dilema clasică. Fereastra nouă montată în mijlocul zidului, ca cea veche, lasă un glaf adânc și rece după izolarea fațadei și un spațiu prea îngust pentru izolația care trebuie întoarsă pe glaf până la toc. Fereastra montată spre fața exterioară, pregătită pentru izolația care vine, se leagă bine de termosistem. Variantele, cu avantajele și riscurile fiecăreia, sunt analizate în articolul schimbi întâi ferestrele sau izolezi întâi?. Regula de ordine este simplă: dacă ferestrele se schimbă înaintea fațadei, poziția lor se proiectează pentru fațada izolată, nu pentru cea de azi.

Pardoseala

Pentru pardoseli, valorile de renovare din Mc 001-2022 sunt R’min 4,50 m²K/W la plăcile pe sol peste cota terenului și 2,50 m²K/W la planșeele peste subsoluri neîncălzite și pivnițe. Izolarea plăcii pe sol înseamnă scoaterea pardoselii și săparea sau ridicarea cotei, deci se potrivește cu o renovare interioară completă. Planșeul peste o pivniță neîncălzită se izolează mai simplu, de dedesubt. Alcătuirile și umezeala sunt tratate în categoria Pardoseli și fundație.

Capcana: încălzirea prin pardoseală pusă acum, cu placa izolată abia mai târziu, înseamnă totul refăcut. Pardoseala se decide odată cu sistemul de încălzire.

Punțile termice: la fiecare racord dintre etape

Mc 001-2022 cere continuitatea izolației și verificarea punților termice la riscul de condens și mucegai, cu un factor de temperatură fRsi de cel puțin 0,80 în orice punct al anvelopei. Într-o renovare în etape, punțile apar exact la granițele dintre etape: între izolația podului și cea a fațadei, între fereastră și glaf, între fațadă și soclu, la placa balconului.

Practic, la fiecare etapă întrebi proiectantul două lucruri: cum se va lega elementul de azi de cel de mâine și ce rămâne, până atunci, de partea rece. Un colț rămas neizolat între un pod izolat și un perete încă neizolat devine cea mai rece suprafață din cameră, iar acolo se oprește umezeala din aer.

Etanșeitatea la aer și ventilarea

Mc 001-2022 dă limite de etanșeitate pentru anvelopă, măsurate la 50 Pa: n50 sub 3,0 schimburi pe oră la clădirile cu ventilare naturală, sub 1,5 la cele cu ventilare mecanică și sub 1,0 la NZEB. Recomandă testul după SR EN ISO 9972 la clădirile cu nivel ridicat de protecție termică și, pentru clădirile rezidențiale cu n50 sub 1,5, recomandă ventilarea mecanică cu recuperarea căldurii.

Regula: ventilarea se decide odată cu ferestrele și cu stratul etanș al acoperișului, nu după prima iarnă cu geamuri aburite. Un recuperator central are nevoie de trasee de tubulatură, prin pod, prin tavane false sau prin pereți, care se pregătesc ușor când tavanele și pardoselile sunt oricum desfăcute; aparatele descentralizate cer goluri prin pereții exteriori, mai ușor de făcut înaintea termosistemului. Cum funcționează un recuperator, ce randament are și ce etanșeitate cere sunt în articolul despre recuperatorul de căldură într-o casă izolată. Principiile generale ale ventilării după izolare sunt tratate în categoria Umiditate și condens.

Încălzirea și regenerabilele, la final

Puterea sursei de căldură se stabilește prin calculul sarcinii termice, după SR EN 12831-1 („Necesarul de căldură pentru încălzire”), pe casa pentru care o montezi. Dacă o calculezi pe casa neizolată și apoi izolezi, sursa rămâne supradimensionată. La pompele de căldură, autoritatea pentru energie a statului New York (NYSERDA) arată în ghidul pentru instalatori că efectele asupra consumului și confortului încep de la o dimensionare la 120% din sarcina clădirii și devin severe peste 150%. Când puterea minimă a pompei depășește necesarul casei, aparatul pornește și se oprește des, cu o penalizare de eficiență de până la 25% în acele perioade. Același ghid recomandă ca la dimensionare să fie luate în calcul lucrările de izolare planificate, „pentru acum și pentru viitor”, și să nu se înlocuiască un aparat cu unul de aceeași mărime fără calcul.

Al doilea argument ține de temperatura apei din instalație. În testul de teren „WPsmart im Bestand” al institutului Fraunhofer ISE, făcut pe 56 de case existente, eficiența pompelor de căldură a depins în principal de temperatura cerută în circuitul de încălzire. Pompele aer-apă au avut factori de performanță anuali între 2,5 și 3,8, cu media 3,1, iar cele sol-apă între 3,3 și 4,7, cu media 4,1. Institutul conchide că succesul depinde mai ales de nivelul energetic al clădirii și de sistemul de emisie a căldurii. O casă izolată pierde mai puțină căldură, deci aceleași calorifere o încălzesc cu apă mai puțin fierbinte, iar pompa lucrează mai eficient. Mc 001-2022 trece printre măsurile de la distribuție tocmai „reducerea temperaturilor de reglaj a instalației de încălzire”. Alegerea dintre încălzirea prin pardoseală și calorifere este explicată pe finisareacasei.ro, în articolul despre pardoseală caldă sau calorifere.

Dacă centrala se strică înainte de izolare, nu o înlocuiești automat cu aceeași putere. Ceri inginerului de instalații calculul sarcinii pentru casa de azi și pentru casa din foaia de parcurs și alegi un aparat care lucrează bine în ambele situații. Mc 001-2022 dă ca reper pentru înlocuirea echipamentelor de producere a căldurii arzătoarele mai vechi de 9–10 ani și cazanele mai vechi de 12–15 ani, deci o centrală bătrână se poate schimba în orice etapă; important e calculul pe care se bazează.

Panourile fotovoltaice și solare termice vin tot spre final, după ce consumul a scăzut și știi ce sursă de căldură ai, pentru că de ele depinde cât curent sau câtă apă caldă îți trebuie. La renovarea majoră a unei clădiri rezidențiale, Mc 001-2022 cere ca cel puțin 10% din energia primară totală să vină din surse regenerabile, dacă acest lucru este fezabil tehnic, economic și din punctul de vedere al mediului.

Lucrări în etape, fără regrete

Renovarea în etape funcționează dacă fiecare etapă e făcută la nivelul final. O izolație subțire pusă azi pe fațadă rămâne acolo zeci de ani, pentru că nimeni nu dă jos un termosistem întreg ca să adauge câțiva centimetri. Pregătirile care costă puțin acum și mult mai târziu:

• Streașina: dacă reface acoperișul înaintea fațadei, prelungește streașina și pregătește racordul pentru grosimea viitoare a izolației.
• Ferestrele: montate spre fața exterioară, cu loc pentru izolația glafului, cu glafuri exterioare care vor fi suficient de lungi pentru peretele îngroșat.
• Racordurile etanșe: benzile de etanșare ale ferestrei, folia de la planșeul podului, trecerile coșului și ale țevilor se fac astfel încât să poată fi continuate de etapa următoare.
• Traseele pentru ventilație și cabluri: tuburi de rezervă și goluri pregătite cât timp tavanele sunt desfăcute.
• Suporturile de pe fațadă: console pentru unitatea exterioară a pompei, balustrade, corpuri de iluminat, cu piese pentru grosimea izolației care vine.
• Soclul: la săpăturile pentru hidroizolația fundației, izolația de soclu se pune în același timp, nu după ce terenul a fost amenajat.
• Documentele: proiecte, fișe tehnice, fotografii ale straturilor înainte de acoperire, puse în cartea tehnică a construcției, adică exact registrul pe care Mc 001-2022 îl prevede pentru pașaportul de renovare.

Actele: ce spune Legea nr. 169/2026

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor permite, pe baza notificării, „lucrări de reabilitare energetică unitară a anvelopei și/sau a acoperișului — dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/șarpantă — la clădiri de locuit individuale cu maxim 3 niveluri”, în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor (art. 294 alin. 2 lit. b pct. vii).

Notificarea se depune înainte de începerea lucrărilor, cu formularul și un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, întocmit de arhitecți și ingineri (art. 295). Primăria are 15 zile lucrătoare pentru clarificări, pentru a cere autorizație sau pentru respingere; altfel aprobarea e tacită, iar lucrările pot începe la 15 zile calendaristice după aceea (art. 296). Pentru renovarea în etape contează alin. (5) al aceluiași articol: termenul de realizare a lucrărilor notificate este de 3 ani. Dacă foaia ta de parcurs se întinde pe mai mult timp, sau dacă etapele sunt atât de separate încât nu mai formează o reabilitare „unitară”, discuți cu proiectantul cum se împarte procedura.

Lucrările notificate se fac fără verificarea tehnică a proiectului pentru cerințele fundamentale, cu răspunderea pe proiectanți (art. 298 alin. 2), și se pot executa de antreprenori sau în regie proprie (art. 298 alin. 4). Limitarea regiei proprii la întreținere și reparații curente, din art. 285 alin. (1), privește lucrările de intervenție autorizate, nu pe cele notificate. Pe de altă parte, art. 277 alin. (4) cere verificarea obligatorie a proiectelor de reabilitare termică sau de creștere a performanței energetice pentru cerințele „economie de energie și izolare termică” și securitate la incendiu. Cum se combină cele două articole la lucrarea ta lămurește proiectantul. Recepția la terminarea lucrărilor notificate se face cu un reprezentant al primăriei (art. 298 alin. 6).

Lista lucrărilor fără nicio formalitate (art. 299), valabilă tot în afara zonelor protejate, cuprinde câteva etape din foaia de parcurs: reparațiile la acoperișuri și învelitori care nu le schimbă forma și aspectul, înlocuirea tâmplăriei exterioare dacă se păstrează forma și dimensiunile golurilor și ale tâmplăriei, montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde și montarea panourilor fotovoltaice sau solare pentru consum propriu, aceasta din urmă cu înștiințarea prealabilă a primăriei. Lista nu numește termoizolarea. În zonele protejate se aplică un regim separat (art. 294 alin. 3), cu acordul serviciului pentru cultură, deci întrebi la primărie înainte de orice plan. La blocuri, izolarea anvelopei cere autorizație de construire și decizia asociației de proprietari după Legea nr. 196/2018; situația apartamentului de bloc este tratată în categoria Izolarea fațadei.

Cum estimezi economia fiecărei etape

Ordinea se alege și după ce aduce fiecare etapă. Pierderea de căldură printr-un element este proporțională cu transmitanța lui U, cu suprafața și cu diferența de temperatură dintre interior și exterior adunată pe tot sezonul de încălzire. Diferența de U, înmulțită cu suprafața și cu gradele-zile ale localității și împărțită la randamentul încălzirii, dă energia economisită, pe care o înmulțești cu tariful tău. Metoda pas cu pas, cu un exemplu calculat și cu explicația pentru care facturile reale scad uneori mai puțin decât în calcul, este în articolul cât economisești după izolare și cum calculezi.

Economia unei etape depinde de ce s-a făcut înainte: o sursă de căldură nouă economisește mai puțini kWh într-o casă deja izolată, iar izolația aduce mai puțin într-o casă încălzită deja eficient. De aceea auditul compară pachete, nu măsuri izolate. Iar ventilarea se face pentru sănătate și pentru construcție, nu pentru factură.

Tabel de decizie: situații frecvente

Greșeli frecvente

• Sursa de căldură dimensionată pe casa neizolată, cu pompa care pornește și se oprește des după ce pereții și podul au fost izolați.
• Ferestre noi montate în mijlocul zidului, ca cele vechi, cu glafuri reci și fără loc pentru izolație când vine termosistemul.
• Ferestre etanșe fără nicio soluție de ventilare, cu geamuri aburite și mucegai în colțuri din prima iarnă.
• Izolație pusă peste umezeală nerezolvată, pe un zid cu igrasie sau sub o învelitoare care lasă apa să treacă.
• Etape făcute „pe jumătate”, cu o izolație subțire care nu se mai poate îngroșa fără să fie scoasă.
• Streașina lăsată scurtă la refacerea acoperișului, deși fațada urma să fie izolată, cu racordul dintre pod și perete greu de rezolvat.
• Încălzire prin pardoseală montată înaintea izolării plăcii, cu toată pardoseala de refăcut mai târziu.
• Notificarea uitată sau depusă după începerea lucrărilor, deși legea o cere înainte, iar recepția la terminare nu se mai poate face corect.